Legea junglei

A doua ax ape care pivoteaza viata moderna este competitia. Capitalismul o considera forta motrice care determina progresul civilizatiei- daca numi civilizatie nivelul de bunastare si de confort material. Dar competitia vietii nu este comparabila cu o partida de remy cu cafelute sau cozonac. Ea a devenit un razboi in toata regula. De cum intri in competitie, tensiunea creste, pupilele se dilate, muschii se incordeaza, iar in suflet se aduna energii negative. Semenul tau este dusmanul tau este dusmanul care aspira la jobul tau, la painea ta, la imaginea ta, la locul tau sub soare. Ca orice razboi, competitia se sfarseste doar prin knock-out, cu un invingator si cu multi perdanti si pagube materiale.

Nu pot nega ca acest tip de progress manta de competitie imbogateste un anume confort al vietii si aduce satisfactii. Ceea ce nu se ia in calcul este birul greu pe care competitia il percepe: nu din cele materiale, ci din ale sufletului! Editorul unei reviste coreene nota: De fiecare data cand calatoresc in strainatate ma izbeste simtamantul ca posesiunile materiale nu sunt proportionale cu fericirea . Daca ma gandesc la produsul intern brut al SUA, americanii ar trebui sa fie de zeci de oriu mai fericiti decat vitnamiezii. Dar lucrurile stau tocmai pe dos: statistic vorbin, americanii sunt mai nefericiti.

Aducand aceasta nota a ziaristului la nivelul Romaniei, populatia orasului care este in medie mai bogata cu 40% mai bogata de cat cea de la tara, si nivelul de trai fiind si el mai ridicat, acest raport nu este intalnit si la capitolul fericire, dar, populatia rurala care in unele zone ale tarii duce o viata decenta, sunt mai fericiti chiar daca nivelul lor de viata nu este asa de ridicat precum cel de la oras. Ar trebui sa ne gandim nu doar sa punem bani in buzunarele oamenilor, ci sa punem bucurie in inima lor.